Obiceiuri, obișnuințe, tabieturi. Cu toții le avem. Copiii noștri de ce ar face excepție?
Trecerea/tranziția de la o activitate la alta poate fi dificilă uneori și pentru un copil obișnuit. Când însă un copil cu autism, ADHD, anxietate sau tulburări de procesare senzorială trebuie să facă față unei tranziții între activități, obiecte ale atenției etc., lucrurile pot lua o turnură dintre cele mai neplăcute. De la refuz, la comportamente evitante, negocieri sau chiar tantrumuri, te poți aștepta la orice.
Iată 5 pași care te vor ajuta să faci tranziția mai ușoară.
1. Împarte activitatea în etape
Vrei să lase computerul și să vină la masă? Etapa inițială – joaca. Urmează oprirea jocului, ridicarea de la computer, mersul la locul de luat masa, așezatul la masă și mâncatul. Verbalizați această împărțire, îl va ajuta.
2. Folosește un orar
Încă de la începutul zilei prezintă-i copilului programul și atenționează-l asupra momentelor de tranziție. Mai ales pentru copiii cu autism, o reprezentare vizuală poate fi de folos.
3. Folosește un timer
Pentru copii, timpul este un concept abstract, greu de asimilat. Un timer ce pornește cu cinci, zece minute înainte de încetarea activității îi va oferi un semnal ca se pregătește tranziția spre o altă activitate.
4. Învață-l ce înseamnă timpul
Numerele pe un ecran pot să nu însemne mare lucru, dar dacă îl cronometrezi în timp ce mănâncă un senviș sau făcând o tură în jurul camerei, va avea o percepție mai clară asupra lui. Chiar și obsesiile pot fi de ajutor. Dacă îi place foarte mult o melodie sau un desen animat, cronometrează-le. Folosește informația la următoarea tranziție. Peste cinci minute facem X, asta înseamnă cam cât durează melodia ta favorită.
5. Dă-i timp
Mutarea atenției de la un obiect la altul poate dura mai mult pentru unii copii. Presiunea pusă de un părinte grăbit nu va face decât să crească nivelul de stres sau anxietatea.
Dacă ai și alte metode pe care le-ai încercat, povestește-ne despre ele în comentarii.
